O saptamana prin Fagaras!

February 22nd, 2012

Am revenit pentru cateva zile la Fagaras cu ajutorul unor imagini surprinse in urma cu doua, trei zile de corespondentul meu local. Multumesc Diana pentru aceste minunate fotografii care sper sa mai aline dorul de casa celor plecati prin alte zari.

Salut pe toti cei ce iubesc Fagarasul!

Pe parcursul a mai multor episoade voi publica imagini din acest orasel de munte de unde lumea fuge ca de mama focului daca este sa ne luam dupa ultimul recensamant. Asta este adevarul si chiar daca nu ne convine, din pacate lucrurile vor continua sa evolueze intr-o directie…anormala caci deocamdata locurile natale nu sunt o atractie pentru cei plecati peste hotare. Nu mai sunt in masura sa comentez situatia actuala a Fagarasului caci nu mai domiciliez acolo dar din cand in cand, incerc sa mai prezint celor ce urmaresc acest blog, ce se mai intampla prin zona mai ales ca se pare ca totusi actualul primar, se poate mandri cu mai multe realizari decat cu esecuri, pe timpul mandatului sau.

Nu va uitati ca este mizerie pe strazi caci dupa atata zapada, era normal ca sa apara si flescaiala. Poate daca nu s-ar mai folosi nisip atunci cand drumurile sunt inghetate, cred ca ar fi ok caci primavara praful va disparea intr-o mare masura. Aici unde locuiesc eu masinile din districtul meu, imprastie pe carosabil sare lichida si este foarte eficienta metoda.

Indiferent cum arata locurile, atunci cand esti plecat “in strainatati”, tot ce revezi in imagini, ti se pare ca este foarte frumos. Eu bantui zilnic printre zgarie nori si chiar nu ma atrag acesti colosi din beton si sticla. Mereu mi-au placut constructiile nemtesti caci parca mi se par mai normale.

Este o perioada urata din an aceasta trecere de la iarna la primavara caci suntem inconjurati de multe lucruri ce ne deranjeaza.Daca mai apare si astenia de sezon, atunci chiar ca e de …cacao!

Acest prim set de imagini va fi primul dintr-un serial care vor detine capul de afis pe blog timp de o saptamana.
Pe curand!

February 21st, 2012

In drum spre munca am pus "veveritza" pe pilot automat si m-am apucat de pozat. Chiar daca peisajul nu este senzational fiind pe autostrada ce leaga zona unde locuiesc de orasul Chicago, doar masinile din fata mea au aparut in imagine. Un nene mai fitos s-a speriat de paparazzo-ul din mine si mi-a aratat un degetel...culmea, cel din mijlocul celor cinci de la mana stanga! Poate a vrut sa me salute si i-am raspuns si eu cu expresia... e metilo in cullo!
Pe curand!

O zi la shopping!

February 21st, 2012

Tiganca intirzie,la sosirea ei,tiganul,nervos,o intreaba:
-Unde-ai fost, fa?
-La servici.
-Fa ,te rup, pina la ora asta la servici?
-Taci omule,c-am luat salariul si am fost la piata ,la cumparaturi.
-Si ce ai cumparat ,fa?
-Ete asta am cumparat,zice tiganca si arata o lingura de lemn.
-Auzi fa, fira-i a dracu, noi n-avem bani de-o tuica si tu cumperi mobila.

Salut pe toti cei ce iubesc shoppingul!

Sunt persoane care urasc sa mearga la cumparaturi dar eu nu ma numar printre acestea. Chiar daca nu am dispozitie mereu sa colind magazinele, totusi trec peste acest mic inconvenient si prefer sa mai zaresc un picior frumos sau un fundulet cu forme frumoase, care impinge un carucior si arunca la intamplare lucruri de pe rafturi in interiorul acestuia, tradand parca lipsa unei experiente in domeniul gatitului.
In general exista o diferenta intre femeia de suburbie si cea de oras acest lucru reflectandu-se si in modul in care ele aleg sa se imbrace. Chiar daca americanii par a nu fi cei mai mari iubitori ai modei, totusi atunci cand participa la evenimente unde tinuta trebuie sa fie una aleasa, nu se dau in laturi sa arunce cu banii pe tot felul de costumatii de ultima generatie(ce expresie am putut sa debitez).
Pentru un european este foarte dificil la inceput sa isi gaseasca niste haine de care sa fie foarte multumit caci croiurile acestora, difera uneori foarte mult de cele cu care era obisnuit pe batranul continent. In general se poarta haine cat mai largi care sa camufleze unele defectiuni ale corpului, caci KFC-ul si Mc Donalds-ul, au lasat urme vizibile pe organismul multor americani.
Din cate imi dau seama nu exista o anumita vestimentatie care sa domine piata pentru ca fiecare persoana se imbraca dupa cum crede ca ii sta mai bine.
Si daca comoditatea este la ea acasa atunci si stomacul se simte in largul sau caci el pare a fi, cel mai de pret organ al omului ce locuieste in SUA. Chiar daca ador bucataria italiana, inca nu am ajuns sa cunosc foarte bine zona unde locuiesc, astfel ca merg in continuare pe mana magazinelor poloneze caci si aici gasesc produse din tara in forma de cizma, iar din cand in cand mai dau o tura pe la EUROFRESH, un fel de supermarket cu specific european.

Nu pot sa spun ca bucataria americana este una deosebita deoarece n-am ajuns sa o cunosc destul de bine. Fiind atatia oameni care au venit din toate partiile lumii, este foarte greu ca un fel de mancare sa acapareze pe toata lumea.
Am gustat sarmale, mititei, ciorba dar si multe salate mexicane , pizza sau sandwich. Nu as putea spune ca ma dat pe spate vreo mancare cu toate ca am avut posibilitatea sa incerc foarte multe feluri de hrana. In schimb, sunt bucuros ca fructele nu au preturi mari si imi permit ca sa consum zilnic struguri sau capsuni chiar daca este o perioada din an cand acestia sunt considerati trufandale.
Am sa va dau si cateva preturi…asa ca sa va faceti o idee despre cat de ieftina sau scumpa este mancarea peste ocean.

1 kg struguri – 1.80 $
1 kg rosii – 0.70 $
o caserola cu 8 copanele pui – 2,5 $
1kg sunca presata – 8$
1kg cascaval – 8$
Acestea sunt preturile aproximative caci ele difera de la un produs la altul, de la o zi la alta. In comparatie cu Europa, din cate imi amintesc eu, nu cred ca este diferenta semnificativa.
Ar fi foarte multe de spus dar am avut o zi dificila si incerc sa nu lungesc acest articol pana in momentul cand ochii imi vor pica in gurita!

Aceasta saptamana va fi dedicata in general Fagarasului deoarece tocmai am primit imagini proaspete de la o domnisoara care are grija ca eu sa va tin la curent cu ce se mai intampla in locurile de unde am plecat in lume.
Va astept cu drag in lumea grozavilor sa descoperiti ce sporturi extreme practica locuitorii Fagarasului in momentul de fata dar si imagini cu “Cetatea Fagarasului”, unde se pare ca in sfarsit cineva a avut suflet bun si a dat startul lucrarilor de reabilitare a unui monument istoric reprezentativ pentru intregul tinut.
Pe curand!

O sarbatoare inedita!

February 20th, 2012

Sunt perioade din an cand sarbatorile parca nu se mai sfarsesc si astfel ne este foarte greu sa reintram in ritmul zilnic al vietii. Sunt bune si distractiile dar pentru cei ce sunt obisnuiti sa munceasca, prea multa relaxare devine la un moment dat destul de plictisitoare. Eu din pacate chiar daca detin un calendar ortodox, nu mai pot sa respect sarbatoriile religioase pentru ca acestea nu se confunda cu cele de la catolici, astfel ca doar ziua de duminica este una cand raman acasa.

Intr-o zi de luni va salut pe toti cei ce ati inceput ziua prin munca!

Daca noi romanii am fi nevoiti sa le aducem un omagiu tuturor celor care s-au perindat pe la conducerea tarii, cu siguranta ca nu am face acest lucru, pentru ca istoria noastra este una destul de zbuciumata si instabila.
Odata cu trecerea aniilor, a mai scazut si fostul lider comunist in popularitate caci persoanele care il regretau, faceau parte din categoria celor de varsta a treia. In continuare, nu cred ca sunt multi romani ce vor sa inchine un pahar de sampanie in cinstea lui Iliescu, Constantinescu sau Basescu, deci nu am avea vreun motiv sa copiem aceasta zi de la americani.
In schimb, cei ce sunt cetateni ai SUA, sunt mandri de ziua de astazi cand isi cinstesc toti presedintii care au ocupat fotoliul prezidential de la Casa Alba….si nu au fost putini.
Eu fiind nou pe teritoriul Americii, voi merge la munca, un lucru bun de altfel si ma voi bucura de lipsa traficului pe soselele ce ma vor duce spre locul unde imi voi desfasura activitatea.
Dar sa revin la subiectul principal si sa va prezint 13 lucruri trasnite pe care nu le stiati despre presedintii americani.

Cand este ales un nou presedinte in Statele Unite, ciudatenia nu este un criteriu de calificare. Totusi, o parte din fostii presedinti ai SUA s-au evidentiat si pentru altceva decat calitatile de lider.

Anul acesta, de Ziua Presedintilor, care se sarbatoreste in a treia zi de luni a lui februarie, americanii s-au gandit sa-si “onoreze” liderii pentru lucrurile bizare pe care le-au facut.

- Warren Harding a piedut Casa Alba la un joc de poker

- Gerald Ford a prezentat colectii de moda impreuna cu sotia lui, Betty

- Ulysses S. Grant a platit amenda de 20 de dolari pentru depasirea vitezei… calare

- James A. Garfield a fost ambidextru

- William Howard a ramas blocat intr-o cada de baie de la Casa Alba

- John Quincy Adams se scalda frecvent dimineata devreme in raul Potomac. Gol

-Thomas Jefferson a avut doi ursi animale de companie

- Martin van Buren a inventat cuvantul “OK”

- Calvin Coolidge lua micul dejun uns din cap pana-n picioare cu vaselina si si-a adus la Casa Alba un cal mecanic pe care se antrena pentru curse de calarie

- Chester A. Arthur a fost obsedat de haine (avea cel putin 80 de perechi de pantaloni) si era “pasare de noapte”

- Thomas Jefferson a inventat o multime de lucruri intre care un suport rotativ pentru carti

- Barack Obama colectioneaza carti comice

- Abe Lincoln a castigat un meci de wrestling.

Din ce castiga milioane de dolari fostii presedinti americani
Din ce castiga milioane de dolari fostii presedinti americani

Fostii presedinti americani sunt la fel de ocupati si dupa ce isi termina mandatul dar, in plus, castiga milioane de dolari din diverse activitati, in principal din sustinerea unor discursuri.
Intr-o singura saptamana din luna mai, George W. Bush a tinut trei discursuri, unul in fata unor directori de fonduri de investitii, altul la un eveniment organizat de o banca elvetiana amendata pentru pastrarea secretelor bancare si un al treilea la un turneu de golf profesionist, relateaza Daily Beast.
Potrivit lui Peter H. Stone, de la Centrul pentru Integritate Publica, Bush jr. incaseaza intre 100.000 – 150.000 de dolari pentru fiecare discurs.
David Sherzer, purtator de cuvant al fostului presedinte, a spus ca, dupa ce Bush a parasit Biroul Oval, a sustinut aproape 140 de discursuri, atat in Statele Unite, cat si in strainatate, in urma carora a castigat aproximativ 15 milioane de dolari.
Si tatal lui Bush, George H.W. Bush, precum si predecesorul sau, Ronald Regan, erau platiti pentru discursuri. Reagan a fost aspru criticat pentru faptul ca a primit 2 milioane dolari pentru a sustine doua cuvantari in Japonia.
Insa Bill Clinton este presedintele care a dus aceasta ocupatie la un nou nivel: intre 2001 si 2009, el a castigat nu mai putin de 65 de milioane de dolari. Doar in 2009, Clinton a fost platit cu 7,5 milioane de dolari, pentru 36 de discursuri.

Pe curand!

Si zilele frumoase continua!

February 19th, 2012

V-am obisnuit sa vorbesc foarte mult despre prognoza meteo pe acest blog. Pentru ca totul este o nebunie….in sensul ca nu mai stim cand este iarna, primavara,vara sau toamna, ma minunez si eu de aceste schimbari. De cateva zile am renuntat la hainele groase caci primavara si-a trimis primii mesageri. Probabil vor mai urma zile reci cu zapada dar deocamdata acestea sunt inlocuite cu altele calduroase si senine.

Salut pe toti cei ce au chef de-o poveste de duminica seara.

A judeca pe cineva este considerat un pacat. Cei ce se declara “osteni ai lui Dumnezeu”, ar trebui sa ia aminte despre acest lucru. Viata spirituala este una aspra pentru ca tentatiile sunt foarte mari si este destul de greu sa nu cazi in pacat. Sunt multe de neinteles si din acest motiv, multi oameni aleg sa ocoleasca biserica sau cel putin sa nu tina cont de sfaturile ei. Eu abia dupa 30 de ani am descoperit cararile care duc spre cel de sus dar inca nu pot spune ca sunt pregatit foarte bine spiritualiceste astfel ca, voi apela la motorul de cautare google pentru a afla unele informatii.

DESPRE JUDECATA DE APOI – Parintele Arhimandrit Sofian

Lumea aceasta nu va dura la infinit in forma care se afla acum. Va veni o vreme cand se va sfarsi aceasta lume si va incepe alta, in care si cerul si pamantul se vor innoi si neamul omenesc care va exista la ora aceea, va fi transformat, va fi transfigurat Din oameni pamantesti materiali, cum suntem fiecare din noi, vom deveni niste oameni cu insusiri duhovnicesti, oameni nestricaciosi; materia aceasta care este in noi se va transfigura. Aceste lucruri par de necrezut, insa asa va fi.
Mantuitorul a spus si aceste cuvinte : Cerul si pamantul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.
Ce a spus Iisus Hristos ramane valabil in toata vesnicia, caci este Dumnezeu din Dumnezeu, Dumnezeul intrupat, Care stie toata aceasta perioada a lumii si tot viitorul ei si sfarsitul ei si continuarea ei cu vesnicia cea fara de sfarsit.
Asadar vom muri. Fiecare moare la timpul sau.
Dar, dupa ce murim se intampla ceva cu noi : nimeni nu scapa de judecata ! Este o judecata particulara, pentru fiecare, si mai este una obsteasca, la sfarsitul lumii. Judecata particulara este numita si provizorie, pentru ca este judecat numai sufletul. Dar sufletul nu este singur in lumea aceasta. Sufletul isi are viata impreuna cu trupul, si impreuna fac si fapte bune, fac si fapte rele.
De aceea sufletul va fi judecat dupa cum si-a dus viata impreuna cu trupul, fie in fapte bune, fie in fapte rele.
La judecata particulara sunt trei elemente care contribuie : constiinta noastra – a fiecaruia din noi-, ingeri buni si ingeri rai sau diavolii. Constiinta, la judecata particulara, ca si la cea universala, va fi foarte luminoasa; nu-i va scapa nimic din ceea ce s-a intamplat in viata ei. Va vedea faptele rele, mai ales. Le va vedea foarte clar si va simti o mustrare de constiinta foarte mare si un regret pentru ca n-a facut fapte bune. Atunci isi va da seama fiecare ce valoare are o fapta buna si o fapta rea. Deci constinta va fi foarte activa si va avea un rol foarte important.
Mai apar ingerii si demonii. Demonii se tin de noi toata viata aceasta. Chiar daca vrem sa facem fapte bune, ei cauta sa ne tarasca la fapte urate, murdare, care jignesc pe Dumnezeu si-l supara. Dumnezeu s-a intrupat pentru noi anume, ca sa mergem pe calea lui, sa ajungem in lumina, nu in intuneric. Ori diavolii sunt foarte egoisti. Vor ca, daca se poate, toata lumea sa mearga pe calea lor, dupa indicatiile lor. Adica sa traiasca lumea in fel de fel de pacate urate – toate pacatele sunt urate de fapt – si sa mearga impotriva lui Dumnezeu.
Diavolii nu indraznesc sa batjocoreasca pe Dumnezeu, dar ne conving pe noi, oamenii, sa facem fapte care nu-i plac lui Dumnezeu. Asa incat diavolii ne baga in foc. Ei intai ne obliga aproape sa facem fapte rele, iar dupa aceea, la judecata, ei ne vor condamna ca am facut cutare sau cutare fapta rea. Ingerii lui Dumnezeu care vor fi de fata si ingerii pazitori ai fiecaruia dintre noi vor urmari sa ne apere, sa arate faptele noastre bune, sa arate momentele in care ne-am pocait.
Totusi, cat ar fi un om de rau, are din cand in cand momente cand se caieste ca face lucruri rele. Pentru ingerul pazitor conteaza aceasta mustrare de constiinta si se bucura cand un om pacatos cauta sa se intoarca, sa renunte la viata lui ticaloasa, ca sa se intoarca pe calea cea buna, calea lui Dumnezeu.

Am reprodus cateva fragmente din marturisirile unui preot aflat in slujba lui Dumnezeu. Religia ortodoxa dupa parerea mea este una in care credinciosul, trebuie “sa depuna mai mult efort” pentru a duce o viata crestina. Si relatia dintre preot si omul de rand este mult mai apropiata deoarece mereu “cel ce lauda numele Domnului”, este obligat sa aiba grija de turma sa si sa convinga poporul ca doar calea spre Dumnezeu este cea mai sigura pentru a duce o viata cat mai linistita. Din pacate se observa ca oamenii au din ce in ce mai multe probleme in viata zilnica astfel ca neglijeaza foarte des mersul la biserica dar si rugaciuniile rostite in gand in unele momente din zi. Am intalnit si cazuri chiar si in viata mea personala cand aproape ca am fost mustrat ca posed sau lecturez randuri dintr-o carticica de rugaciuni. Omul este schimbator si a inceput sa se ghideze dupa alte principii in viata iar vechiile obiceiuri, raman de domeniul trecutului. Eu raman fidel credintei in Dumnezeu si nimic nu ma va schimba sa iau alta decizie. Din acest motiv, din cand in cand voi aborda pe acest blog, si articole ce vor trata subiecte religioase.
Nu-mi ramane decat sa va doresc o saptamana placuta si inainte cu cateva zile de-a intra in cel mai important post de peste an, sa fim mai intelegatori si mai buni cu cei din jur! Doamne ajuta!
Pe curand!

Ghita…in varianta sovietica!

February 19th, 2012

Cei care nu ati fost la vanat de pasari prin cluburi noaptea trecuta, probabil v-ati trezit mai devreme si cine stie, poate aveti chef sa va incepeti ziua alaturi de blogul meu. Astazi am pregatit cateva surprize pentru voi care sper sa va faca inceputul zilei, cat mai relaxant.

In primul rand sa-l salut pe Dumnezeu si sa-i multumesc pentru ca a inventat aceasta zi in care majoritatea dintre noi, ne odihnim madularele!

Au trecut sase ani de cand o fetita cu accent moldovenesc uimea foarte multa lume cu talentul sau vocal. Nu mai stim nimic despre Cleopatra Stratan caci din anul 2009 de cand a scos pe piata un album de colinde, aceasta a intrat in anonimat. Totusi, de curand tatal ei a mai produs niste firfirei caci a vandut drepturile unor artisti din Ucraina a celebrei piese “Ghita”. Clipul oficial al variantei din tara vecina are aproape 7 milioane de vizualizari, dupa doar cateva luni de la lansare, depasind cu cateva sute de mii chiar originalul din 2006.

Trebuie sa recunosc…sunt un mare fan al produselor electronice si imi place mereu sa urmaresc ce apare nou pe piata mondiala. Nu am mai vorbit cam de mult timp despre telefoanele mobile.
Am observat ca americanii nu sunt obsedati de telefonia mobila si in comparatie cu europenii, ei sunt departe atat ca tehnologie cat si ca oferte pentru populatie. In general companiile din domeniu iti ofera pe abonament, internet si minute nelimitat dar si costurile sunt pe masura. Binenteles ca exista planuri tarifare mai mici dar si mai mari, in functie de dorinta fiecaruia. Cand vine vorba de-o simpla cartela, datele problemei se schimba deoarece tariful este exorbitant.
Oferta magazinelor de telefoane nu este foarte bogata caci HTC-ul si iPhone-ul domina clar piata. Mai putem gasi Samsung Galaxy sau Motorola. Nokia a inceput si in America sa piarda foarte mult teren si doar europenii stabiliti aici mai sunt tentati de achizitionarea lui.
Si daca tot am pomenit de compania finlandeza ce-a dominat multi ani la rand piata europeana de telefoane, hai sa va prezint un nou model care se numeste Nokia 500 cu ajutorul caruia, producatorii incearca sa iasa din conul de umbra.

Fiind un smartphone accesibil, Nokia 500 este construit din plastic. Cele trei butoane de sub ecran nu mai sunt în relief ca la Nokia 5230, ci sunt la acelaşi nivel cu ecranul, integrate într-o singură bucată de plastic. Deasupra ecranului găsim casca, senzorul de proximitate şi senzorul de luminozitate. Celelalte trei butoane ale telefonului se găsesc pe latura dreaptă. Butonul slider pentru blocarea/deblocarea ecranului a fost înlocuit cu un buton simplu. Pentru a debloca telefonul, trebuiesc apăsate butonul menţionat şi o zonă indicată de pe ecran. În plus, pot fi folosite oricare din cele trei butoane de la baza ecranului în locul celui lateral.
Pe capacul din spate al lui Nokia 500 sunt vizibile orificiile pentru camera foto şi difuzor. Bateria acoperă atât cardul SIM, cât şi pe cel microSD, aşa că nu putem vorbi de hotswap. Pe latura superioară a smartphone-ului găsim conectorii. Avem un jack de 3,5 mm, mufa microUSB şi mufa de alimentare de 2 mm. Dacă Nokia 5230 se încărca doar prin mufa dedicată, Nokia 500 se încarcă şi prin mufa microUSB.

Ecran: 3.2″, 360×640, TFT, capacitiv
Sistem de operare: Symbian Anna, upgrade la Belle
Procesor: 1 GHz, ARM 11
RAM: 256 MB
Memorie: 2 GB
Card: microSD
3G: 14,4 Mbps
WiFi: 802.11b/g
Bluetooth: 2.1 cu A2DP şi EDR
GPS: Da, cu A-GPS
USB: microUSB
Cameră foto: 5 MP
Filmare video: VGA, 15 fps
Cameră video secundară: -
Baterie: Li-ion, 1.110 mAh, BL-4U
Dimensiuni: 111 x 54 x 14,1 mm
Greutate: 93 g

Asa ca idee, cei ce vor sa achizitioneze un telefon care sa-l foloseasca pe post de aparat foto, eu le-as recomanda sa incerce un model de la Sony Ericsson care este mult peste HTC, iPhone sau Nokia.
Sistemul de operare poate fi o mare problema pentru cei ce navigheaza pe internet caci Androidul s-ar parea ca detine momentan sefia in fata tuturor. Cum regretatul Jobs se pare ca nu are urmasi, se prevede ca in viitor, iPhone-ul sa piarda mult teren si chiar sa dispara de pe piata in doi, trei ani.

Nu stiu cati dintre voi mai aveti timp sa lecturati o carte. Daca pe vremuri biblioteciile orasenesti erau la mare moda, iata ca aparitia internetului a determinat o scadere drastica a pasionatilor de lectura scrisa.
Si eu ma numar din pacate printre cei ce au renuntat la cititul unei carti si prefer sa deschid un site din domeniu decat sa cumpar o carte. Totusi, as dori sa semnalez o aparitie editoriala care se numeste “Fereste-ma Doamne de prieteni”!

O carte ce descrie politica neconformista a Romaniei din cadrul Blocului Sovietic. “Fereşte-mă, Doamne, de prieteni” examinează interesele strategice aflate în spatele relaţiilor antagoniste ale României cu “aliaţii” din Răsărit, motivaţiile incredibilei sfidări a ţării noastre la adresa Moscovei, metodele de “eliberare” militară şi de securitate din jugul sovietic, scopurile opoziţiei faţă de politicile de la Kremlin şi, mai ales, reacţia sovieticilor şi a loialiştilor din rândul membrilor Pactului de la Varşovia în cele mai înalte consilii ale acestora, aşa cum au fost acestea consemnate de lideri ai Partidului Comunist, de comandanţi militari şi de organe ale securităţii statului. (randuri preluate de pe cartepentrumine.blogspot.com).
O duminica placuta va doresc tuturor dar nu uitati, spre sfarsitul zilei, ne reintalnim aici in lumea grozaviilor!
Pe curand!

Extremitati…de sambata!

February 18th, 2012

Intr-o zi de sambata ne trezim dis de dimineata si dupa doua, trei guri de cafea, incercam sa profitam de confortul pe care-l avem in dotare si sa ne transformam in regi, macar pentru cateva minute caci fiecare persoana are tronul sau pe care urca cu o deosebita placere.

Salut pe toti regii sau imparatii din aceasta dimineata!

Adevarul este ca majoritatea dintre noi, alcatuim planul unei zile urcand pe tronul de care aminteam mai inainte.
Eu de exemplu, mi-am propus sa muncesc astazi dar nu puteam rata intalnirea cu voi.
S-a tot vorbit in ultima vreme despre valul de frig si ninsori ce s-a abatut in aceasta iarna asupra Europei. Am cautat pe internet si am descoperit ca sunt foarte multe zone pe glob unde conditiile meteo depasesc cu mult asprimea celor ce le-au indurat europenii. Astfel, s-au alcatuit chiar si clasamente cu zonele cele mai reci sau cele unde zapada este imensa.

Yakutsk, capitala republicii Yakutia (Siberia) pretinde că ar fi cel mai răcoros oraş din lume… şi dat fiind faptul că are peste 200.000 de locuitori, s-ar putea să fie îndreptăţit să o facă. În ianuarie, temperatura medie este de -50 de grade Celsius. Recomandarea medicilor… nu purtaţi ochelari cât sunteţi afară pentru că or să vi se lipească de faţă.

Oymyakon este un sătuc din Yakutia, care pretinde a fi cel mai friguros loc din lume. Pe 26 ianuarie 1926, temperatura a coborât la -71.2 grade Celsius. Temperatura medie este de -45 grade Celsius.


Când vine vorba de emisfera de sud, frigul e la el acasă. Cea mai scăzută temperatură s-a înregistrat la staţia de cercetare Vostok, în Antarctica. Pe 21 iulie 1983, termometrele arătau -89,2 grade Celsius.

Deci, trebuie sa fim fericiti ca nu suntem nevoiti sa induram astfel de friguri. Nici nu vreau sa ma gandesc cum ar fi sa respir la minus 50 de grade.

Pentru ca tot este sambata, hai sa nu ne ingreunam creierul cu prea multe povesti si sa ne delectam cu cateva…curiozitati.

Cei care isi incep ziua cu doua oua la micul dejun pierd de doua ori mai multe kilograme decat cei care tin diete drastice, sustin nutritionistii de la Universitatea de medicina din Louisiana (SUA), intr-un studiu efectuat pe o mie de femei obeze. Succesul oului este determinat de continutul bogat in cele mai bune proteine, ceea ce confera aceeasi energie ca si mancatul unei fripturi, dar are un numar mult mai mic de calorii. Si asta, indiferent de modalitatea de preparare.

Consumul exagerat de sunca poate afecta plamanii, potrivit unui studiu realizat de o echipa de cercetatori americani din cadrul Universitatii Columbia, New York. Si asta din cauza faptului ca sunca, slanina si alte produse din carne afumata contin nitriti utilizati pe post de conservanti. Persoanele care au consumat produse din carne afumata de cel putin 14 ori pe luna au prezentat de doua ori mai multe riscuri de a face bronsita si emfizem, boli care produc ingustarea cailor respiratorii si obstructioneaza fluxul de aer. In plus, persoanele care mananca sunca de mai mult de cinci ori pe saptamana prezinta cu 60% mai multe riscuri de a dezvolta cancer la vezica urinara, fata de cei care mananca mai rar acest produs.

Daca sunteti adeptii consumului de peste de trei ori pe saptamana, aveti mari sanse sa nu va imbolnaviti de cancer. Un studiu publicat in “International Journal of Cancer” confirma efectele preventive ale pestelui gras, bogat in omega-3, asupra cancerului de prostata. Doua mii de persoane atinse de aceasta teribila maladie au fost intrebate despre obiceiurile lor alimentare, raspunsurile lor fiind comparate cu cele ale unui grup etalon. Studiul a demonstrat ca omega-3 micsoreaza riscul aparitiei acestui tip de cancer cu 43%. Dar nu doar pestele este responsabil de aceasta diferenta. Exista si un aspect genetic deoarece purtatorii genei COX-2 beneficiaza, in totalitate, de efectele protectoare ale pestelui gras.

O ceasca de cafea pe zi protejeaza ficatul de boli grave ca ciroza sau cancerul, arata un studiu al cercetatorilor de la institutul italian Mario Negri. Acest lucru este datorat antioxidantilor continuti de cafea si au efect numai daca doza este adecvata, nu mai mult de trei cesti zilnic. Altfel pot sa apara tulburari ale ritmului inimii ca tahicardia sau insomnia. Cercetatorii au aratat ca prezenta enzimei GGT, unul dintre indicatorii cirozei, este cu atat mai scazuta, cu cat consumul de cafea este mai mare. In acelasi timp, se micsoreaza si nivelul transaminazelor, un alt indicator al imbolnavirii ficatului. Mai ales bautorii de alcool pot fi fericiti, deoarece cinci cesti de cafea le reduce riscul aparitiei cirozei c.

Imaginea zilei vine dintr-o tara africana unde cativa tineri au reinventat un sport cu ajutorul unei mese construite din…lut!

O sambata placuta sa aveti! Pe curand!

O minunata dimineata!

February 17th, 2012

Cred ca cel mai bun lucru care se poate intampla la inceputul unei zile, este sa te trezesti plin de viata si voie buna si sa-i multumesti lui Dumnezeu ca ti-a mai daruit o zi din viata. Atatia oameni suferinzi si-ar dori ca atunci cand soarele rasare, sa nu mai simta durere fizica si sufleteasca. Cand esti bolnav ai impresia ca cineva din ceruri s-a pornit impotriva ta dar odata vindecat, uiti de toate si reincepi goana dupa averi!

Astazi nu vreau sa salut pe nimeni ci doar sa spun “Buna dimineata tuturor”!

M-am trezit pe acorduri muzicale si piesa ce rula la Radio Romania Actualitati, mi-a transformat dimineata intr-una minunata caci tare mult am indragit aceasta melodie si dupa parerea mea, este una dintre cele mai reusite din toate timpurile!

Stau si privesc pe geam cum soarele incearca sa incalzeasca cu razele sale, pamantul inghetat peste care s-a a sezat un strat subtire de bruma. Astept cu nerabdare diminetiile de primavara cand imi voi muta coltisorul meu, sub brazii din jurul lacului, unde sper ca voi reusi sa petrec aproape zilnic, cateva ore in compania voastra prin intermediul blogului. Sunt foarte fericit si simt asa o multumire sufleteasca caci dupa o perioada dificila din viata, in sfarsit incep sa realizez ca toate problemele care mi-au iesit in cale, au fost doar niste obstacole minore dar cum omul este obisnuit atunci cand da de greu sa se vaite, nici eu nu am facut exceptie de la regula si la un moment dat am crezut ca trebuie sa mut muntele doar cu doua maini. Fiecare intelege fericirea in felul lui dar este bine sa ne gandim mereu ca cel mai de pret lucru in viata unui om, este sanatatea.
Alaturi de doua cani de cafea, de un laptop si de un bradut care chiar daca nu mai este la moda in aceasta perioada, imi traiesc clipa de glorie a unei zile incepute cum nu se putea mai bine. Multumesc lui Dumnezeu ca mi-a deschis mintea si m-a facut sa inteleg ca orice moment din viata, poate fi unul extraordinar de frumos daca sti sa-l pretuiesti cum se cuvine.
O parte dintre noi am intrat deja in weekend si deja suntem cu gandul la aceste doua zile….mai exact cum vom umple 48 de ore de relaxare. Eu as spune ca indiferent unde ne-am afla, este bine sa ne oprim din alergatura si sa meditam asupra unor lucruri ce la prima vedere par niste banalitati. Cind sufletul iti oboseste, aminteste-ti ca si el are nevoie de liniste, de hrana si de un motiv de bucurie. Da-i ceea ce-ti cere, acorda-ti ragaz pentru prieteni si pentru toti cei care te iubesc.
Daca reusiti sa te introduci intr-o astfel de atmosfera, atunci vino cu mine in lumea grozaviilor caci cea de-a doua cana de cafea de pe masuta, este doar pentru tine.

Daca te-am convins prietene drag atunci hai sa lecturam impreuna o poveste miscatoare care ar trebui sa ne inspire pe multi dintre noi, atunci cand credem ca totul s-a sfarsit!

În secolul al XV-lea , într-un oraş micuţ locuia o familie care avea 18 copii. 18! Pentru a-şi întreţine familia tatăl , bijutier de profesie era nevoit să lucreze chiar şi 18 ore pe zi pentru a le oferi mâncare. În plus se mai ocupa şi cu orice altceva găsea de lucru prin vecinătate.
În ciuda condiţiei lor nevoiaşe, doi dintre copiii familiei, cei mai mari voiau să-şi urmeze visul lor, acela de a-şi valorifica talentul pentru desen. Ei erau conştienţi de faptul că tatăl lor nu-şi permitea să-i trimită să studieze la Academia de la Nürenberg.
După lungi discuţii noaptea în patul lor aglomerat cei doi au stabilit un pact. Vor da cu banul, iar cel care va pierde va munci la mină şi va câştiga bani pentru a-l susţine pe celălalt să studieze la Academie. Apoi după ce fratele care va câştiga va termina Academia, după 4 ani îl va susţine pe celălalt să-şi completeze studiile, fie prin vânzarea operelor sale, fie muncind de asemenea la mină.
Apoi, într-o duminică după slujba de la biserică au dat cu banul, iar Albrecht Dürer a câştigat şi a plecat la Nürenberg. Albert a plecat în minele periculoase şi timp de patru ani şi-a susţinut fratele cu bani. Lucrările fratelui său au făcut imediat senzaţie. Gravurile lui, sculpturile şi pânzele cu ulei erau mai bune decât ale multor profesori, iar atunci când a absolvit ajunsese să câştige sume importante. Când s-a întors în satul său familia a dat o cină pentru a-i sărbători triumfala întoarcere acasă. După o masă lungă şi memorabilă din care n-au lipsit muzica şi râsul, Albrecht s-a ridicat din capul mesei pentru a ţine un toast pentru cel mai iubit dintre fraţii săi, pentru anii de sacrificiu pe care i-a îndurat pentru că el să-i îndeplinească visul. Şi cuvintele de încheiere au fost: „Şi acum Albert, cel mai binecuvântat frate al meu, acum e rândul tău. Acum te poţi duce la Nürenberg să-ţi urmezi visul şi eu voi avea grijă de tine.”
Toate capetele s+au întors cu nerăbdare spre celălalt capăt al mesei unde stătea Albert. Lacrimile îi curgeau pe faţa palidă, iar capul plecat şi-l mişca dintr-o parte în alta, în timp ce repeta încontinuu nu, nu, nu.
În final Albert s-a ridicat şi şi-a şters lacrimile de pe obraji şi a privit spre figurile care îi erau dragi. Apoi, ţinându-şi mâinile aproape de obrazul drept a spus blând. Nu, frate, nu pot să merg la Nürenberg. Este prea târziu pentru mine. Uite, uite ce au făcut cei 4 ani de muncă în mină mâinilor mele. Oasele de la fiecare deget au fost strivite cel puţin o dată, iar în ultimul timp sufăr de artrită care mi-a afectat atât de rău mâna dreaptă încât nu pot nici măcar să ţin paharul pentru a toasta cu tine, cu atât mai mult să fac linii delicate pe pânză, cu pensula sau creionul. Nu frate, pentru mine e prea târziu.
Mai mult de 450 ani au trecut. Până acum sute din capodopereale lui Albrecht Dürer portrete, schiţe, desene în cărbune, gravuri etc. sunt expuse în orice muzeu mare din lume. Cel mai ciudat lucru este că ţie îţi e familiară doar una singură, a cărei reproducere o poţi avea acasă sau la birou.
Într-o zi, pentru a-i adduce un omagiu lui Albert pentru tot sacrificial sau, Albrecht Dürer i-a pictat fratelui său mâinile muncite cu palmele şi degetele subţiri îndreptate spre cer.
Şi-a denumit opera simplu „Mâini”, dar lumea întreagă şi-a deschis imediat inimile spre capodopera sa şi a redenumit tributul iubirii „Mâini în rugăciune”.
Data viitoare când vezi o copie a acestei creaţii emoţionante, mai priveşte. o odată. Da-i voie să-ţi amintească, dacă mai aveai nevoie că nimeni, nimeni nu reuşeşte singur.

Multumesc unei prietene pentru aceste randuri. Cu ajutorul ei am intrat in posesea unei emotionante povesti cu care inchei acest articol. In continuare voi fi prin preajma cu noi subiecte care sper sa va tina aproape de ….lumea celor grozavi!
Pe curand!

VENI VIDI VICI!!

February 17th, 2012

Am adaptat putin celebra expresie si pana la urma mi-a iesit…am venit, am jucat si am plecat!
Cine considera o performanta deosebita aceasta calificare a echipei Steaua Bucuresti in optimile de finala a unei competitii care si-a pierdut mult din farmecul de altadata datorita celor ce trag sforile la nivelul conducerii forului european de specialitate, cred ca nu cunoaste bine fenomenul numit”fotbal”!

Salut pe toti cei ce sunt fanii sportului ce ne-a adus atatea satisfactii de-a lungul timpului!

As putea fi acuzat de subiectivism mai ales ca eu simpatizez cu o echipa rivala Stelei in campionatul romanesc. Sper sa nu starnesc “furia” stelistilor dar cu parere de rau vreau sa spun ca seara trecuta cu ajutorul echipei lor, am demonstrat limitele de moment ale fotbalului din Romania. Din pacate chiar daca stiam ca suntem departe de cerintele actuale, unii dintre noi am sperat ca poate cu putina vointa dar mai ales cu multa sansa, sa incercam sa patrundem spre fazele finale ale unei competitii, la indemana echipelor provenite din plutonul al doilea din fotbalul european. Totusi printre acestea s-au strecurat si teamuri care dupa parerea mea din punct de vedere moral, nu aveau dreptul sa participe in competitia in care este angrenata si echipa din bulevardul Ghencea, si am sa va explic si de ce, putin mai tarziu.
Esecul din seara trecuta este greu de digerat mai ales ca totusi el a venit in fata unei echipe destul de accesibile la prima vedere.
Unii dau vina pe jucatorii straini ajunsi pe meleagurile noastre. Altii acuza lipsa unor centre de copii si juniori cum era “Luceafarul” pe vremuri de unde au iesit in lumea mare, foarte multe talente. Mai sunt si persoane care afirma ca din cauza alimentatiei bogate in “mamaliga”, nu avem putere sa ne duelam pe campurile de lupta cu dusmanii . Normal ca sunt foarte multe opinii, asa este si corect intr-un sistem democratic.
Toate afirmatiile de mai sus probabil contin un simbure de adevar caci din fiecare, ceva s-a regasit aseara pe terenul de joc de pe noua arena nationala.

Daca este sa analizez jocul echipei Steaua din partida cu Twente, poate din punctul de vedere al unei persoane neutre, as spune ca a fost unul haotic si o parte din responsabilitate o duce pe umeri cel ce-a alcatuit formatia de inceput. Un antrenor care se respecta nu face experimente majore fata de ultima formula castigatoare, mai ales ca acestea s-au petrecut dupa o lunga pauza competitionala. Este greu pe parcursul meciului sa incerci sa remediezi defectiunile caci in primul rand, jucatorului roman chiar daca tactic se aseaza bine in teren, ii lipseste mentalitatea si vointa de castigator.
S-a vazut clar ca Dananae s-a antrenat prin parcuri in ultima perioada dar mai ales ca venea dupa o grava accidentare care uneori, stopeaza foarte mult ascensiunea unui jucator.
Fotbalistii straini care ajung in campionatul nostru, se adapteaza foarte repede pentru ca ei provin in general din zone unde ca si la noi, cerintele tehnico-tactice nu sunt exagerate. Doar un Adailton de la Vaslui sau un Peralta de la Cluj, fac exceptie de la regula si cine i-a urmarit live, si-a dat seama ca am dreptate. In fata televizorului suntem toti niste tehnicieni foarte buni dar fotbalul adevarat, se observa de linga terenul de joc, mai precis din tribune.
Au aparut in ultima perioada cateva centre de copii si juniori dar totusi sunt mult prea putine ca sa putem produce fotbalisti de calitate. S-au poate am gresit, nu mai sunt tineri doritori sa practice acest sport. De altfel, populatia tarii este intr-o scadere dramatica daca ar fi sa ne luam dupa ultimul recensamant astfel ca acest lucru se poate reflecta si asupra sportului in general.
Suntem intr-o etapa dificila a istoriei acestei tari si este un lucru nemaipomenit sa ai succes intr-un domeniu. Parca totul sta pe loc si doar acul de la ceas se misca.
Una peste alta, a fost de laudat momentul coregrafic al celor ce au ocupat una dintre peluzele stadionului, venit parca sa mai alinte din suferinta unui fotbalist aflat intr-o situatie extrem de dificila datorata unei accidentari care-l tine blocat intr-un scaun cu rotile. Acestea sunt clipele care ne unesc si aici se vede ca romanul este sufletist. Unii spun ca ne meritam soarta si poate chiar si eu am afirmat acest lucru in momente de cumpana. Este foarte usor sa spui vorbe grele atunci cand intalnesti obstacole dar totusi este foarte bine cand ne caim ca am facut acest lucru. Eu zic ca acest gest de atasament venit din partea galeriei echipei Steaua este extraordinar si poate sa anuleze amaraciunea unei seri nereusite pe plan fotbalistic.
La final vreau sa imi exprim punctul de vedere fata de unele nereguli aparute de ceva vreme in sistemul competitional pe plan european.
Sunt de acord ca pierderile suferite de un club ca Manchester United din cauza ratarii unei calificari in fazele superioare ale ligii campionilor sunt foarte mari dar, acest risc trebuie sa si-l asume echipele care ofera contracte fabuloase angajatilor sai. Daca privim tabloul optimilor de finala din Europa Ligue, observam ca sunt cateva formatii provenite de la masa bogatilor(liga campionilor), dar care cu ajutorul forului european, isi ling raniile intrand intr-o competitie cu rivali care nu au nicio sansa in fata lor. Nu este normal ce se intampla si din acest motiv au mai aparut prin presa tot felul de variante propuse de cei ce patroneaza cluburi de rangul doi, pentru infintarea unei ligi destinata doar echipelor cu putere financiara mai redusa.
Nimic nu este la voia intamplarii si banul cumpara mintile oamenilor astfel ca este greu ca cei mici sa-i deranjeze pe cei mari. Atat am avut de spus despre o seara fotbalistica care parca nu reuseste sa se transforme intr-una magica asa cum ne-am dori unii dintre noi!

In urmatoarele zile voi fi mereu prin preajma cu mai multe articole decat de obicei. Daca vrei sa fi grozav….patrunde in lumea grozavilor unde vei afla despre multe grozaviii petrecute pe o planeta…grozava!

Peste cateva ore voi posta un nou articol. Pe curand!

PS- Un mic amanunt….mi-a placut foarte mult echipamentul de joc al olandezilor din meciul cu Steaua. Sa fie un semn bun pentru unii? Poate da, poate nu!

Of… iarna, iarna!

February 15th, 2012

Incet, incet, anotimpul alb va disparea si va lasa locul primaverii asteptata de multi oameni parca mai mult ca niciodata. Tara Fagarasului a fost ferita in ultimii ani de intemperiile vremii. Unii spun ca in aceasta zona, oamenii sunt mai aproape de Dumnezeu si acest lucru se adevereste prin lipsa unor catastrofe meteo. Altii ii multumesc fostului conducator comunist deoarece “tovarasul”, a comandat digul de-a lungul raului Olt care, bareaza revarsarea apelor atunci cand ploaia cade din abundenta. Mai exista o categorie de oameni si acestia banuiesc ca doar curentii de aer existenti deasupra zonei, determina linistea si siguranta unei vieti pe teritoriul ce alcatuieste depresiunea Fagarasului.

Salut pe toti cei ce inca mai iubesc zapada!

Doar cel de sus cunoaste adevarul astfel ca pana ce nu va cobori pe pamant sa ne lamureasca, noi vom lansa foarte multe ipoteze vis a vis de ce am discutat mai inainte. Una peste alta, o sa ne aducem aminte cu totii de luna februarie a lui 2012 caci cu siguranta multi oameni au avut de suferit de pe urma caderiilor abundente de omat. Totusi, mai sunt si persoane ce nu vor regreta aceasta perioada pentru ca natura a oferit peisaje de vis celor ce i-au calcat teritoriul. Printre ele s-a aflat si sora mea si cu ajutorul ei, va voi furniza urmatoarele imagini.
Este sezonul cand putem zarii pe camp, cele mai sirete animale. Vulpea mereu a ocupat primul loc in acest clasament.

Indiferent de anotimp, Transfagarasanul a fost mereu un punct de atractie datorita frumusetii zonei ce insoteste cea mai renumita artera din Romania.

Cred ca doamnele din imaginea de mai jos asteptau sa vina cineva sa scuture scheletul de lemn din spatele lor pentru ca zapada sa se pravaleasca….peste ele! Probabil daca eu eram prin preajma, nu ezitam sa fac acest lucru chiar daca m-as fi ales cu cateva mustrari de genul…a cornuto, a stupido!

Hopa, a aparut si un cerb…,chiar ca era periculos pentru doua caprioare sa se plimbe singure in natura! Sa-l salut si pe cumnatelul meu, cel care are in paza si aparare, pe sora mea.

Mda, este zona din jurul restaurantului “Vama Cucului” sau “La Sari”, cum mai spun localnicii. Aici se prepara cei mai gustosi mititei din Romania dupa o reteta tinuta secret de proprietarul localului, de foarte multi ani.

In ultima fotografie l-am descoperit alaturi de sora mea, pe cel ce are “o mica parte de vina” pentru ca eu am ajuns aici unde ma aflu in prezent. Totusi, ii multumesc prietenului meu Sorin ca mi-a intins o mana de ajutor, si ii promit ca voi sorbi o licoare cu multe grade alaturi de el, atunci cand voi decide sa fac o vizita celor dragi din Romania.

A fost o iesire din monotonie acest articol si parca aveam nevoie si eu de imagini noi cu cei dragi pentru a-mi mai alina din dor. Ma bucur ca zambetul nu a disparut de pe fetele lor ceea ce inseamna ca optimismul este la el acasa. Privind la imaginile de mai sus, imi dau seama si mai mult cat de frumoasa este tara noastra. America este peste asteptariile mele dar uneori nu ajunge daca te macina unele ganduri. Nu stiu daca mi-as dori in acest moment sa ma aflu in Romania dar cu siguranta as fi vrut ca cei de acasa, sa fie aici…alaturi de mine. Cum nu se poate momentan acest lucru, nu imi ramane decat sa incerc sa nu ma mai gandesc mereu la ei. Timpul le rezolva pe toate si pana data viitoare nu-mi ramane decat sa va spun …pe curand!